towerspotting

mircea nicolae

2007-05-28T05:07:00.000-07:00

L-am cunoscut pe Mircea Nicolae la Timisoara, in timpul Studentfest. Se pare ca nu a mai desenat de mult, pentru ca liniile sale sunt un pic tremurate. Pentru unul dintre desenele sale s-a inspirat din documentarea mea cu turnurile de apa.

Pare sa fie marcat de propria istorie afectiva. Imi plac interventiile lui in spatii abandonate si de aceea am ales sa il promovez pe blogul meu. Fotografia este facuta de neon.

Din cate am inteles de la el, se pare ca si-a propus sa faca doar o suta de lucrari. Si asta pentru ca a fost inspirat de un artist contemporan care s-a gandit sa isi numeroteze fiecare lucrare pe care o face in decursul vietii.

Pentru Mircea Nicolae limita asta nu e neaparat legata de nivelul lucrarilor. El vrea mai degraba sa stie ca interventiile lui nu se vor intinde la nesfarsit. A ajuns deja la numarul 27.

la revedere

2007-05-12T09:41:00.000-07:00

(english version below)

Am inceput sa fotografiez turnuri in octombrie 2005. De atunci a trecut un an si sapte luni de zile. La inceput mi-am propus sa pozez toate turnurile de apa din Bucuresti, dar pe parcurs mi-am dat seama ca documentarea mea nu poate fi exhaustiva.

Mai sunt inca multe turnuri de apa de metal, de exemplu, pe care nu am reusit sa le fotografiez. Cred ca am ajuns sa acopar cam 90% din totalul de turnuri existente in Bucuresti si pe raza comunelor si oraselor din imprejurimi. Documentarea mea ia sfarsit aici, iar ultimul turn poarta numarul 114.

Multumesc mult tuturor celor care mi-au dat informatii, celor care m-au incurajat si chiar si celor curiosi, care m-au facut sa cred ca toate calatoriile mele prin oras nu aveau relevanta doar pentru subiectivitatea mea.

Am reusit pentru un timp sa uit de imaginea urata a unui oras jerpelit si murdar, pe care mi-o construisem in minte pornind de la peisajul urban neprimitor si pe care apoi o consolidasem cu ajutorul lecturilor despre demolarile care au precedat constructia Casei Poporului.

Dupa un an si sapte luni de calatorii prin zone marginale si prin locuri prin care cetatenii orasului nu calca prea des, sau le ignora, ma intorc incetul cu incetul la viziunea asta sumbra despre oras.

Ma bucur insa ca tot timpul cat au tinut aceste calatorii am avut un motiv sa ies din casa in fiecare samabata si duminica, incat orasul nu a mai fost o cutie in care ma simteam constrans sa locuiesc, chinuit de nostalgia unor locuri cu forme de relief, acoperite de vegetatie, pe care le bantuiam in copilarie.

Sunt multumit si de faptul ca Elena Ciobanu a venit de multe ori cu mine, reusind sa faca niste poze interesante unor locuri pe care le-as fi descoperit oricum, dar a caror imagine mie nu imi era folositoare.

Dupa toate aceste plimbari am ajuns la concluzia ca Bucurestiul este un oras care poate deveni interesant, daca esti dispus sa depui niste efort ca sa il descoperi. Are ruine, parcuri parasite, turnuri, forturi si tuneluri, incat imaginatia oricarui explorator poate fi satisfacuta de niste locuri care simti ca iti dilata visele.

Cu toate astea, orasul e tenace in rautatea lui si dupa un timp, in momentul in care eforturile de a-l vedea in alt fel incep sa sovaie, isi ia inapoi minunatiile, aruncand in fata curiosilor amestecul lui banal si absurd de carpeala, murdarie si dezamagire.

good bye

I started taking photos of water towers in October 2005. Since then a year and seven months have passed. At first, I wanted to take photos of all the water towers in Bucharest, but along the way I realized that my documentation cannot be exhaustive.

There are still a lot of metal water towers, for example, that I have not managed to take photos of. However, I think I have covered around 90% of the total of water towers that can be found in Bucharest and in the neighboring villages and cities. My documentation project ends here. The last watertower I photographed bears the number 114.

I wish to thank all of those who provided information, and all of those who encouraged me, and even the curious ones, who made me believe that all my journeys through the city are not only relevant to my subjectivity.

For a given period of time I managed to forget all about the repulsive image of a trampled and dirty city, that I had built in my head starting from the unwelcoming urban landscape, and that I had further enforced with the help of my reading about the demolitions that took place before the construction of the House of the People.

After one year and seven months of journeys through marginal areas, through places that the citizens of the city do not visit too often, or completely ignore, I am slowly returning to my gloomy vision of my city.

But I am glad that all throughout this period of city exploration I had a reason to get out of the house every Saturday and Sunday, so that my city was no longer a kind of box inside which I had to live, tormented by the nostalgia of certain places with hills and valleys, covered with vegetation, that I used to explore as a child.

I am also quite pleased with the fact that Elena Ciobanu came with me on many of these journeys, and managed to make some interesting photos of certain places that I would have discovered anyway, but whose image was not useful to me at that time.

After all these walks through the city I came to the conclusion that Bucharest is a city that can be interesting, should one be willing to make an effort to discover it. The city contains ruins, deserted parks, towers, forts and tunnels, so that the imagination of any explorer can be satisfied by a series of places that can enhance your dreams.

Nevertheless, Bucharest is tenacious and malignant, and after a while, when the efforts to create a new image of the city start to hesitate, it takes back its marvels, throwing its mundane and absurd mixture of bricolage, dirt and disappointment in the face of the curious observer.

ultimele turnuri

2007-05-12T08:59:00.000-07:00

1. viilor (demolat)

3. george cosbuc (fabrica de bere)

4. uranus

5. glina

6. catelu

7. darasti

8. bragadiru

9. fort chitila

10. gara mogosoaia

11. langa imgb

contributii online

2007-05-10T13:15:00.000-07:00

1. vladimir bulat - roma

2. dragos bora - hunedoara

3. marasesti - gara

4. marasesti - din tren

5. simileasca - buzau

6. iasi - dealul sorogari

1 mai 2007

2007-05-08T10:36:00.000-07:00

1. morarilor

2. cluceru

3. republica 1

4. republica 2

5. republica 3

6. pantelimon

7. branesti

8. neferal

9. cernica

giurgiu

2007-05-03T12:42:00.000-07:00

Verachim, fostul combinat chimic din Giurgiu va fi in curand demolat, pentru a se face loc unei zone de locuinte. Gasiti placemark aici.

dn 5 - 1

dn 5 - 2

dn 5 - 3

28 aprilie 2007

2007-04-29T12:55:00.000-07:00

103. ferma otopeni

104. otopeni 2

105. um otopeni

106. otopeni 4

glina 4

2007-04-23T13:24:00.000-07:00

turnuri mai vechi

2007-04-23T11:02:00.000-07:00

1. grivita 1

2. grivita 2

3. grivita 3

4. filatura dacia - demolat

5. timpuri noi

6. foisorul de foc

7. gara obor

8. electronicii

9. europa

10. pod europa

11. crinului

numarul o suta

2007-04-23T10:45:00.000-07:00

Turnul a fost fotografiat de Dragos Bora in apropierea Facultatii de Agronomie. Am mers acolo din nou si am reusit sa intru in curte, pentru poza de la baza turnului. Cu ocazia asta am ajuns la turnul cu numarul o suta din documentarea mea.

turn viilor - demolat

2007-04-13T11:59:00.000-07:00

Saptamana trecuta Felix Grimm a facut cateva fotografii ale turnului din soseaua Viilor, atunci in demolare. Am trecut de curand pe langa fabrica respectiva, insa turnul nu mai era.

Am inceput sa fotografiez turnuri acum aproape doi ani. Si e destul de straniu sa vad ca au inceput deja sa dispara. Destul de naiv, n-am facut niciodata pana acum o legatura intre turnurile de apa si siturile industriale care sunt demolate in continuu, in tot orasul. Se spune ca majoritatea turnurilor fotografiate de Bernd si Hilla Becher au fost demolate deja, asa ca lucrul asta nu e chiar asa de surprinzator.

Am primit si doua poze de la avoid. "Poza este facuta pe 12 martie. Acum turnul a disparut complet. Se vedea asa din Nerva Traian, spre sud-vest. Pare a fi pe langa Gara Filaret, dar nu mi-am dat seama unde anume. Poate rezolvati voi misterul."

Misterul s-a rezolvat, turnul nu mai e. Felix si avoid, mersi pentru contributie.

budapesta

2007-04-13T11:49:00.000-07:00

am fost la radio

2007-04-11T11:12:00.000-07:00

In ultimul timp interesul pentru proiectul meu cu turnuri a inceput sa creasca brusc. Acum doua saptamani am primit un telefon din partea unui ziarist de la Romania Libera, care voia sa scrie un articol despre documentarea pe care am inceput-o in octombrie 2005. Articolul a aparut pe 28 martie. Autorul lui a exagerat un pic, spunand ca blogul gazduieste peste 200 de turnuri de apa din tara, ceea ce nu prea e adevarat. Mai erau si niste mentiuni despre urbanism si arta contemporana care nu stiu daca se potrivesc prea bine demersului meu (ma gandesc la citatul urmator: unul dintre cele mai populare proiecte de urbanism de pe internet. !?).

Pe 5 aprilie am primit alt telefon in legatura cu un interviu, de data asta de la Oana Tanase, realizatoarea emisiunii Generatia 2000 – Arhitectura. Cu ocazia asta am fost invitat la radio ca sa vorbesc despre va urma, despre cercetarea mea de la cesi si despre turnurile de apa. Emisiunea va fi difuzata maine, 12 Aprilie, la ora 16.05. Sectiunea cu turnurile de apa va fi difuzata la o data ulterioara, pe care sper ca voi putea s-o anunt din timp.

Cu ocazia asta am facut si cateva poze, desi lumina era proasta si nu aveam decat aparatul meu de turist cu mine. Fotografiile nu au iesit prea grozave, insa am vrut sa am o amintire din casa radio, care e un spatiu foarte interesant, cu toate cabinele lui antifonate in care intri dintr-un hol intunecat, al carui perete e acoperit cu panouri de lemn.

Saptamana viitoare am sa fac o prezentare la studentfest, in Timisoara. Pana la urma sunt destul de multumit ca documentarea mea se bucura de oarecare expunere. In curand voi ajunge la turnul cu numarul 100 din Bucuresti. Nu mult dupa aceea voi intregi arhiva si calatoriile mele prin oras in cautare de turnuri de apa vor lua sfarsit.

1 aprilie - langa imgb

2007-04-11T11:11:00.000-07:00

calarasi

2007-04-11T11:10:00.000-07:00

Calarasiul e un oras asezat pe marginea Dunarii. Si e bine cand ajungeti acolo sa cautati cat mai repede portul, pentru a scapa de senzatia de autogara data de ambianta urbana chinuita de blocurile comuniste din anii 80, cu finisaje proaste, la care se ma adauga si o anume precaritate a locuitorilor. Pe marginea Dunarii insa, Calarasiul devine un oras interesant. Tot malul dinspre oras este ocupat de o serie de parcuri mai mici sau mai mari, care se inlantuie unul dupa altul pana la periferie.

In parculetele amenajate in cunoscutul stil comunist se mai gasesc inca vreo cateva sculpturi realizate de diversi artisti din componentele metalice ale fostului combinat siderurgic. Am aflat de la un profesor de la arhitectura ca respectivii sculptori fusesera invitati in oras de catre un profesor de romana, ca sa foloseasca fierul din combinat ca materie prima. Sculpturile ar fi fost imprastiate prin tot orasul, fiind apoi demontate si vandute la fier vechi de administratia psd, in urma castigarii alegerilor.

turnul de langa port

Intre blocuri am gasit si turnul asta de apa, care pare sa fie construit la inceputul secolului XX. Era inconjurat de garaje si de o mica gradinita si din pacate nu am putut intra in el si nici nu am aflat daca mai este inca folosit.

turnurile combinatului

Combinatul are si el doua turnuri de apa, pe care le-am fotografiat de la distanta. Ma interesa mai mult sa aflu ce-a mai ramas din situl industrial, asa ca am mers mai departe, catre locul unde mai erau cateva daramaturi cat de cat accesibile.

combinatul siderurgic

Dupa cum scrie aici, "pe langa uzina cocso-chimica, pe platforma combinatului au mai fost construite in perioada 1981-1986 otelaria electrica, laminorul pentru profile mijlocii, depozitul de materii prime si unitatea de imbogatire a minereurilor de fier.

S-a facut si un canal fluvial de 13 km cu portul aferent care deservea exclusiv combinatul. In 1989, urma sa se puna in functiune furnalul, otelaria cu convertizoare si laminorul de profile grele si sine."

Calea ferata a disparut intre timp, pentru ca Siderca a fost vandut unei firme straine, care a pagubit statul roman cu 100 de milioane de dolari si a vandut o mare parte a combinatului la fier vechi.

Cand am ajuns acolo, ruinele combinatului erau pazite de un gardian pe bicicleta care ne-a rugat sa plecam din momentul in care ne-a vazut. Apropiindu-ne de cladirile care mai ramasesera in picioare ne-am amuzat sa ii observam pe doi oameni care se ascundeau in spatele unui zid. Probabil venisera acolo sa faca rost de ceva fier, asa cum se intampla si la Valea Calugareasca.

Nu ne-a lasat inima si am facut un slalom printre toate cladirile combinatului ca sa facem poze, insa gardianul ne-a gasit pana la urma si ne-a condus pana la strada cu injuraturi. Apoi si-a continuat drumul pana la colegii lui de pe partea cealalta a drumului ca sa se dea mare ca lui i s-a intamplat ceva in duminica aia, care probabil era destul de plicticoasa.

Siderca e un sit industrial enorm. Chiar in ciuda faptului ca o parte a fost demolat deja si portiunea dintre drumul judetean si port e acum o campie acoperita de iarba uscata, ceea ce ramane e impresionant. E interesant de vazut, ca si in cazul termocentralei de la Bragadiru, cat de repede poate disparea o intreaga fabrica, sau un combinat, care numai acum 18 ani erau inca functionale. Gasiti placemark aici.

contributii online

2007-04-11T09:50:00.000-07:00

1. stefania ferchedau - suceava

2. oltenita

3. gara oltenita

4. dragos bora - combinat marasesti

5. com. racaiuni - bacau

6. com. tamboiesti - vrancea

7. ramnicu sarat - buzau

8. google - u.m. maracineni - buzau

turnuri feroviare

2007-03-23T12:50:00.000-07:00

1. gara segarcea

2. gara moinesti

Cele doua fotografii de mai sus dateaza din 1903 si provin din Albumul Ministerului Lucrarilor Publice, colectia Andrei Berinde Bucuresti.

3. gara focsani

In 1917 armata austro-germana reface castelul de apa din gara Focsani, sub infatisarea care inca o mai pastreaza si astazi. Acest turn face parte din seria tipologica a turnului de apa de la Grivita, sau a celui de la depoul Chitila. Mai mult, dupa reconstructie turnul intra intr-o alta serie tipologica si ea foarte raspandita, a turnurilor de apa similare cu cel de la Curtea de Arges, pe care l-am fotografiat si eu acum ceva timp.

"La deschiderea liniei spre Odobesti s-au pus bazele remizei de locomotive din statia Focsani, care sa asigure atat adapostirea, operatiile de alimentare cu combustibil, precum si reparatiile simple pentru locomotivele care faceau serviciul pe linia spre Odobesti. Din datele pe care le avem la inaugurare gara Focsani nu avea decat 3 linii. Construirea liniei spre Odobesti si a remizei a impus marirea numarului de linii in gara la 5 intre anii 1887-1893.

Prima harta a garii Focsani pe care o avem la dispozitie dateaza din anul 1896, intocmita la 3 ani de la deschiderea liniei. Din aceasta harta este evidenta amplasarea 'placii de invartit masini' amplasarea liniilor si a castelului de apa, primele elemente care vor sta la baza a ceea ce avea sa devina in anii ‘30 'depozitul Focsani', si 5 linii in incinta statiei. Vreme de un deceniu, placa turnanta si castelul de apa vor fi singurele structuri definitive ale stabilimentului."

Este momentul sa spun ca sursa tuturor informatiilor din acest post este situl dedicat liniei feroviare Focsani - Odobesti, numita si Linia Vinului. Situl este o mica monografie a acestei linii, cu informatii adunate de Catalin Pavel, care pare sa fie un pasionat al istoriei feroviare din acea parte a tarii. Puteti gasi acolo un istoric amanuntit al garii, un inventar, o serie de fotografii de epoca cu gara si cu locomotivele care au functionat pe aceasta linie, chiar si mersul trenurilor din diverse epoci.

Mai mult, Catalin a facut si o documentare fotografica a traseului Focsani - Odobesti. Foarte interesanta mi s-a parut si povestea liniei inguste de 600 mm, construita de armata germana in 1917, al carei traseu se mai poate inca observa si astazi. Mersi Dragos Bora inca o data, pentru link si pentru entuziasmul tau.

4. gara din curtea de arges

valea calugareasca

2007-03-09T14:21:00.000-08:00

De data asta motivul calatoriei n-a mai fost turnul de apa. Voiam sa ajung la Ploiesti ca sa vad ce a mai ramas din combinatul de ingrasaminte de la Valea Calugareasca. Oricum, Dragos pozase deja turnul si stiam aproximativ cum arata, insa nu ma asteptam sa gasesc o constructie atat de inalta.

Un arhitect atent la detalii transformase un banal turn comunist, cu pilon de sustinere cilindric si rezervor tot in forma de tub intr-un obiect deosebit, doar prin adaugarea crenelurilor decorative din partea de sus si de jos a rezervorului.

In jurul combinatului de-o parte si de alta a strazii sunt doua dealuri formate din deseuri. Unul e negru si celalalt e rosu. Cel rosu e o substanta care se numeste pirita, un material radioactiv. Peisajul e lunar, pe o raza de cativa kilometri nu creste mai nimic.

In interiorul fabricii localnicii sapa cu tarnacopul, incercand sa recupereze orice material refolosibil, de la metal la caramizi si asa mai departe. Acum cativa ani la Valea Calugareasca erau angajati muncitori din Moldova pentru a strange recolta de struguri, pentru ca recuperatorii castigau sume mari de bani vanzand materialele desprinse din fabrica si nu voiau sa renunte la o munca atat de profitabila.

Dupa ce ne-am plimbat un timp printre cladirile in ruina, uimiti de spatiul care era absolut fabulos, am fost rugati de catre un paznic care aparuse de pe una dintre aleile principale ale fabricii sa parasim locul, pentru ca era proprietate particulara.

Am iesit din incinta combinatului si ne-am asezat pe dealul din apropiere, de pe care se putea observa panorama intregului sit industrial. La un moment dat a inceput o ploaie care a durat vreo ora, curatand aerul de mirosul puternic de detergent care imi uscase narile.

Dupa ce ploaia s-a oprit, halele au inceput din nou sa sune din cauza bocanitului de tarnacoape. Un tanar sedea pe marginea soselei si se uita in dreapta si in stanga. Din cand in cand disparea ca sa mai mestereasca ceva in interiorul unei cladiri ciuruite. Am mai dat un ocol fabricii si apoi ne-am suit in tren, in gara din fata combinatului, mergand inapoi catre casa. Gasiti placemark aici.

contributii online

2007-03-09T14:05:00.000-08:00

1. roxana - la vest de paris

2. dragos bora - episcopia buzau

Pilsner Urquell, Plzen, Cehia

2007-03-09T10:26:00.000-08:00

Duminica am fost la Plzen. In momentul in care trenul a intrat in gara principala, ochii mi-au cazut pe un castel de apa. M-am hotarat asadar sa aflu mai multe despre istoria acestui turn. Castelul de apa este (de fapt acum se poate vorbi la timpul trecut) elementul central al fabricii de bere Pilsner Urquell.

La sfarsitul secolului al 18-lea, producatorii de bere din vestul Cehiei (caci pe acea vreme fiecare boier mai rasarit avea beraria lui), nemultumiti de calitatea proasta a berii, s-au gandit ca cel mai bine ar fi sa isi unifice fortele si sa puna bazele unei fabrici de bere cu adevarat mari. Au adus specialisti belgieni (de la Stella Artois) si au construit fabrica Pilsner Urquell.

Berea a fost fabricata in mod traditional pana in 2004, in subteranul orasului exista 9 km de galerii in care se pastrau butoaiele cu bere lasate la fermentat. Astazi se mai folosesc doar doua tunele in care se fabrica bere traditionala doar pentru vizitatori. In 2004 a fost deschisa in aceeasi incinta o hala gigant, ultramoderna, cu o capacitate de stocare de 16 cilindri a cate 3000 hectolitri fiecare (300000 litri). In fiecare ora se produc astazi 64000 sticle si hala este ocupata la 30%. Astazi apa este tinuta in tancuri de otel si din decembrie 2005 turnul este gol, de fapt in locul rezervorului de apa astazi stau camuflate antene.

Turnul, dupa cum spuneam, a fost terminat la inceputul secolului 19. Constructorii care au lucrat la acest edificiu nu erau specialisti in domeniul castelelor de apa, ci ... al farurilor portuare. De aceea, daca va uitati cu atentie, veti observa ca sus se afla o incinta transparenta exact ca la un far de port ("majak" in limba ceha). Farul nu a fost niciodata functional, ci a avut rol pur decorativ pentru a-i cinsti pe meseriasi.

Pe parcursul celor doua secole cat a functionat, tratarea apei si aducerea ei la parametrii calitativi necesari fabricarii a ceea ce azi se pare ca este cea mai buna bere din lume dura aproximativ 30 de zile. Dupa prelucrare, apa era pastrata in turn. Astazi se prelucreaza o capacitate egala cu cea a turnului in fiecare zi.

In 2005 cand rezervorul a fost demontat pentru a se instala echipamente de radiotelecomunicatii, iar turnul renovat si structura sa reconditionata, la baza au fost gasite intr-o cutie, pastrate in conditii excelente, listele cu numele celor care au contribuit la ridicarea sa. Nume care au reprezentat oameni ce au trait acum doua secole. O copie a manuscriselor respective este pastrata la muzeul berii, originalele fiind inchise in vid in cutii ultramoderne pentru a fi deschise, cine stie, poate peste un mileniu.

Pilsner Urquell a cumparat si alte fabrici din Cehia si a licentiat tehnologia de fabricare a berii nu numai in tara ci si peste hotare, acest lucru fiind imediat observabil cand pe eticheta apare cuvantul "pils".

Pentru cei care doresc si restul de poze pe care le-am facut la Plzen, inclusiv din interiorul fabricii si galeriilor subterane, exista pagina web: http://foto.moucha.org/20070304-plzen .

fabrica din buftea

2007-03-05T13:08:00.000-08:00

dragos bora - plimbare cu trenul

2007-02-26T13:26:00.000-08:00

1. braila

2. braila

3. focsani

4. focsani

5. ramnicu sarat

6. valea calugareasca

mogosoaia

2007-02-19T15:08:00.000-08:00

1. gara mogosoaia

2. ferma mogosoaia

3. mogosoaia

4. ferma mogosoaia 2

foisorul - carte postala

2007-02-15T10:10:00.000-08:00

contributii online

2007-02-12T11:02:00.000-08:00

1. felix grimm

Un turn de apa in cimitirul Ohlsdorf din Hamburg, care e posibil sa fie cel mai mare cimitir din centrul unui oras din lume.

2. vladimir bulat - gara chisinau

3. dragos bora

a) gara bacau

b) i.a.s. buhoci, la 5 km est de bacau

chitila - chiajna

2007-02-10T12:32:00.000-08:00

1. unitate militara

2. chiajna 3

3. um chiajna

dealul arsenalului?

2007-02-09T19:17:00.000-08:00

Ieri am fost la biblioteca Academiei ca sa caut niste fotografii de epoca de la intersectia Strazii Rahova cu Piata Unirii. Am gasit fotografia de mai sus cu Halele Unirii, in care am descoperit si un turn de apa care astazi nu mai exista.

Se vede destul de usor intre cosul centralei termice a Tribunalului si turla bisericii Domnita Balasa, de langa cheiul Dambovitei. Am mai descoperit turnul asta si in alte fotografii, ce faceau parte din expozitia 'Bucuresti-transformarile unei metropole' din luna Noiembrie anul trecut, organizata de colectivul revistei Arhitectura la sala Dalles.

Intr-o fotografie cu stadionul Republicii, acum pe jumatate ingropat si transformat in parcare langa MNAC, se putea vedea la orizont, pe dealul Arsenalului, un turn de apa de care nu stiam ca a existat. Fotografia este facuta de Nicolae Ionescu in anul 1926.

facultatea de medicina - demolat

2007-01-29T04:33:00.000-08:00

.
Hartile Google imi fac in ultimul timp niste surprize destul de amare. Dintr-un comment de pe blog aflasem ca exista un turn in curtea Facultatii de Medicina si eram nerabdator sa aflu despre ce e vorba. Pe harta Google, care are vreo patru ani vechime l-am gasit destul de rapid. Ma asteptam sa gasesc la Eroilor ceva similar cu cel de la Spitalul 9, datorita faptului ca si acolo un complex de constructii de inceput de secol XX era deservit de o centrala termica si de un turn de apa.

Intr-o duminica am intrat in curtea Facultatii si am ratacit un pic pe langa o centrala termica nou-nouta. Mi-am luat inima in dinti si l-am intrebat pe unul dintre lucratori daca stie ceva despre turnul de apa. M-au privit uimiti si m-au trimis la un domn Stelica, mai batran decat ei, care se zicea ca ar sti mai multe despre asta.

Nea Stelica era la el in atelier, lucra la o piesa pe un banc. Mi-a spus ca un alt angajat ar avea niste poze cu turnul inainte de demolare. Si ca fusese daramat acum vreo doi ani de zile, cand se construise noua centrala. M-a dus in curtea din spate, pe unde venisem si mi-a aratat un gard metalic inalt de vreo doi metri, spunandu-mi ca acolo fusese turnul de apa. Noua centrala se afla in apropiere, incat nu prea imi dau seama de ce l-au daramat. Locul fundatiei ramasese gol si il inconjurasera cu gardul acela.

Mi-a spus sa revin luni, ca sa ma duca la colegul lui, care avea pozele. Si saptamana urmatoare m-am dus din nou la Facultatea de Medicina. Nea Stelica m-a dus in biroul unui al doilea Stelica, langa bazinul de inot neterminat. Sub sticla de pe masa lui am vazut doua fotografii ale turnului, care mi s-a parut minunant ca structura. Niste inflorituri si o fantezie definitorie pentru constructiile industriale de secol XIX, care de atfel se voiau a fi doar obiecte functionale.

I-am aratat micul meu album si i-am expus pe scurt problema. Nu puteam sa fotografiez turnul care nu mai era, deci voiam pozele de pe masa lui. Cumva ii intrase acestui al doilea Stelica in cap ideea ca pozele sunt unicat, ceea ce era adevarat. Si ca sunt foarte importante si ca nu trebuie sa mi le dea cu una, cu doua.

Asa ca mi-a spus sa revin inainte de ora noua si a incheiat discutia. Asta era anul trecut in decembrie. M-am dus la el in ianuarie cu o sticla de vin si l-am rugat sa scaneze pozele si sa mi le puna pe un cd. Saptamana trecuta l-am sunat sa il intreb din nou de poze si mi-a spus sa trec luni pe la el ca mi le da sa le fac o copie.

Astazi am fost din nou la Facultatea de Medicina, cu inima stransa, pentru ca nea Stelica asta avea o fata de bandit si nu stiam ce ganduri are. Insa atunci cand am intrat la el in birou m-a primit oarecum binevoitor, a dat la o parte sticla de pe masa lui, a scos pozele si mi le-a dat, rugandu-ma sa i le aduc inapoi in doua zile.

Mai jos, un scurt istoric al cladirii Facultatii de Medicina, luat de pe wikipedia:

Constructia Facultatii de medicina a fost complet terminata si inaugurata in ziua de 12 octombrie 1903, cand s-a facut si inaugurarea statuii lui Carol Davila, asezata in fata facultatii. Initiativa ridicarii unui monument al lui Davila a fost luata la primul congres medical national care a avut loc la Bucuresti in octombrie 1884. Statuia, opera valoroasa a lui Carol Storck, a fost turnata in bronz in atelierele Scolii de arte si meserii din Bucuresti.

laromet - completare

2007-01-27T16:36:00.000-08:00

O camera digitala este un lucru foarte util pentru cineva care exploreaza zone industriale. Si asta nu numai pentru ca poti face poze. Ci pentru ca se mai intampla sa faci fotografii peste gardul unor fabrici si uneori, ca in cazul fabricii Laromet, apar tot felul de paznici care iti cer sa le stergi, desi erai pe domeniul public.

Vestea buna este ca exista pe net flash card un-erase software, ceea ce inseamna ca pozele sterse in oras se pot recupera in fata computerului, acasa. Asa am facut cu cele cateva imagini care compun panoramicul de mai sus.

Desi am avut un moment de entuziasm pentru tehnica asta, pentru ca imi dadea posibilitatea sa descriu foarte bine un obiect din punct de vedere vizual, cu timpul mi-am dat seama ca nu ma incanta prea tare distorsiunile optice pe care le implica. Totusi am postat turnul de la Laromet pentru ca imi place foarte mult instalatia care se vede in fundal si pentru ca ziua in care am fost in Bucurestii Noi a ramas in mintea mea ca o amintire placuta.

bragadiru

2007-01-21T14:41:00.000-08:00

1. fabrica in bragadiru

2. fort bragadiru

magurele

2007-01-20T12:02:00.000-08:00

1. institutul de fizica atomica

2. fabrica in magurele

3. unitate militara

jilava

2007-01-13T12:36:00.000-08:00

jilava 1

jilava 2

jilava 3

jilava gara

google earth

2007-01-08T12:30:00.000-08:00

Puteti gasi placemarks pentru turnuri aici. Se deschid doar in Google Earth.

7 ianuarie 2007

2007-01-07T13:11:00.000-08:00

1. spitalul 9

2. str. democratiei - berceni

3. i.m.g.b.

roxana - contributie online

2007-01-04T11:07:00.000-08:00

1. medias

2. satu mare

turnuri din tara

2006-12-30T05:16:00.000-08:00

1. in judetul arges

a) moara din comuna tigveni

b) ferma de animale - comuna tigveni

c) gara din curtea de arges

2. videle - stefan puscasu

3. buzau - dragos bora

dragos bora - contributie online

2006-12-22T02:58:00.000-08:00

1. fabrica de postav -bacau

2. s.c ilba s.a - calea romanului

16 decembrie

2006-12-17T07:34:00.000-08:00

1. depoul trenurilor sageata albastra

2. laromet - bucurestii noi

9 decembrie - carrefour orhideea

2006-12-17T07:22:00.000-08:00

bacau - fabrica de hartie letea

2006-12-16T10:15:00.000-08:00

Aceasta fotografie este o noua contributie a lui Dragos Bora.

google

2006-12-15T16:10:00.000-08:00

1. timisoara - castelul de apa al depoului CFR

La o suta de ani de la constructie, castelul de apa din Depoul CFR si-a schimbat utilitatea, insa, importanta acestuia e semnificativa, desi nu se ridica la cea avuta in al Doilea Razboi Mondial. Turnul de apa a fost construit in 1905, iar cu apa colectata acolo se alimentau locomotivele cu aburi. Prea putini sunt cei care isi mai aduc aminte intamplari legate de acest turn. Cert este ca, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, castelul a fost unul dintre punctele aparate cu strasnicie.

"Daca nu ar mai fi fost turnul, de unde sa se alimenteze locomotivele, care trebuia sa se deplaseze pe front, cu armament si soldati ar fi fost dificil sa mai plece la timp vreun tren", spune Ioan Miresan, fost sef al Depoului CFR. Nu de putine ori, in timpul razboiului, in subsolul castelului de apa se adaposteau angajatii, acolo fiind infiintata si o cantina, ce a ramas si dupa conflict. Acum, turnul nu mai este alimentat direct din Bega, conductele spargandu-se. In depou a fost forat un put. Desi epoca locomotivelor cu aburi a apus, turnul inca mai are utilitate.

"Trebuie sa folosim apa pentru prevenirea si stingerea incendiilor. Candva era un tren PSI, dar acesta a disparut, iar apa din turn este importanta pentru racirea unor utilaje", spune maistrul Alexandru Antal, din cadrul Depoului CFR. Prea putini isi aduc aminte cand a fost construit castelul de apa, inscriptia de pe acesta, insa, a ramas singura dovada certa. Daca in trecut a fost punct important, in razboi, adapost si cantina pentru angajati, mai nou, pe timpul verii lucratorii Depoului CFR se racoresc, din cand in cand, in bazinul din turn.

2. cugir

Am gasit fotografia de mai jos pe flick. Avea si o explicatie: Cu elevii la turnul de apa, la poalele Chiciorei. Built at the beginning of the 20-th century for a powerplant.

dragos bora - inca o contributie online

2006-12-15T12:33:00.000-08:00

Am primit primul mesaj de la Dragos Bora saptamana trecuta. De atunci contributiile lui se tin lant. Keep up :)

1. bucuresti - bvd. marasti (agronomie)

2. buzau - str. orizont nr. 2

3. buzau - parcul crang

Saptamana trecuta vorbeam cu pieton despre tunurile din Romania vs cele din Germania. El sustinea, pe scurt, ca ale noastre nu sunt asa de misto ca ale lor. Eu am zis ca avem si noi turnuri la fel de frumoase. Si apoi m-am autocontrazis spunand ca intr-adevar, seriile de turnuri din Occident sunt mai surprinzatoare.

Ma gandeam probabil la faptul ca valul de industrializare a venit din Occident, impunandu-se in Bucuresti odata cu sec. XIX, cand au fost construite primele turnuri de apa (cel de la Vama Antrepozite, sau Foisorul). Ma mai gandeam si la faptul ca e posibil ca din cauza asta mostenirea lor arhitecturala sa fie mai completa si mai coerenta, cuprinzand toate etapele, pentru ca ei au inceput totul. In fine, se mai adauga si faptul ca pe ale lor le vazusem si mi se pareau extraordinare, atat ca diversitate formala, cat si ca reusita estetica.

Incep totusi sa cred ca o arhiva de turnuri din toata Romania ar fi cel putin la fel de surprinzatoare ca una occidentala. Oare s-a construit mai putin, pentru ca am avut o dezvoltare economica mai slaba? Nu prea stiu ce sa cred. Insa sunt sigur ca o documentare a celor pe care le avem ar scoate la iveala lucruri remarcabile. Privind doar fotografiile facute de mine in Bucuresti, membrii Societatii Germane a Turnurilor de Apa au fost uimiti de diversitatea lor formala. Poate ca ale vecinului sunt mai frumoase decat ale tale? Oricum ar fi, fotografii de tipul celei cu turnurile din Parcul Crang din Buzau, sau de tipul Oltenita imi dau mari sperante ca au mai ramas inca multe lucruri interesante de descoperit.

dragos bora - contributie online

2006-12-14T15:10:00.000-08:00

"In noua arhitectura a peisajului industrial, respectarea functionalitatii favorizeaza definirea expresiei plastice. O dovedesc printre altele cladirea anexa cu profil social administrativ a Uzinelor 'Steagul rosu' din Brasov, ca si ansamblul constructiilor fabricii de produse lactate din Bucuresti sau al filaturii Dacia Bucuresti (fig. 75)". Din albumul 'Arhitectura in Romania', Editura Meridiane, 1966.

Turnul este o varianta interesanta a constructiilor functionaliste. Ma intriga mai ales foisorul de deasupra bazinului, care ma face sa ma gandesc la niste ferestre mai mari, sau la un spatiu exterior de pe care se poate vedea panorama din jur. Am dat un search pe net si singura informatie despre Filatura Dacia venea de la Margareta Paslaru, care se pare ca si-a facut practica la filatura. Daca stiti cumva unde a fost fabrica, va rog lasati un comment mai jos.

Castel de apa din orasul Ceske Budejovice (Cehia)

2006-12-10T11:32:00.000-08:00

Ceske Budejovice este unul dintre cele mai pitoresti orase din Cehia. Actualmente este un puternic centru industrial si stiintific insa orasul vechi nu a fost deloc uitat. In Ceske Budejovice se afla cea mai mare piata medievala din Cehia si a doua cea mai mare din Europa.

Urcand (ca de obicei) in turnul catedralei, am observat in timp ce imortalizam panorama, un vechi turn de apa. M-am decis ca dupa ce mananc un pranz sanatos sa pornesc catre acel turn.

Turnul de apa apartine celebrei fabrici de creioane Koh-i-Noor. Primul lucru cand ma gandesc la creioanele cehesti este mirosul inconfundabil al lemnului. Acasa la bucuresti am o cutie neinceputa de astfel de creioane datata 1883 si inca miroase frumos.

Cel de-al doilea turn de apa fotografiat de mine la Ceske Budejovice este integrat in turla uneia dintre biserici. Astfel am aflat ca toate turnurile din Cehia care au la varf acea "gatuitura" ca de clepsidra imbina de fapt functionalitatea unui turn (clopotnita, etc) cu cea a unui castel de apa. Intr-adevar, si in Praga am fotografiat un astfel de turn la Podolska vodarna.

Fotografiile au fost realizate in 14 octombrie 2006.

Castel de apa din orasul Tabor (Cehia)

2006-12-10T11:23:00.000-08:00

Orasul Tabor din Cehia a fost bastionul religiei protestante husite (dupa numele reformatorului Jan Hus) in secolele 13 - 15. Toate elementele geografice din jurul acestui oras poarta denumiri biblice: dealul pe care se afla manastirea se numeste Golgota, raul ce trece prin oras se numeste Iordan, etc.

Acest castel de apa dateaza din secolul al 15-lea si a fost construit pentru a alimenta cu apa (din raul Iordan) centrul orasului. Mult mai competenta decat mine este placuta de bronz aflata pe unul din peretii exteriori ai turnului. Asa am aflat si eu din intamplare ca este vorba despre un castel de apa si imediat m-am gandit la Towerspotting.

Poza este realizata in 7 octombrie 2006 in timpul excursiei mele la Tabor.

dragos bora - contributie online

2006-12-09T16:58:00.000-08:00

1. fabrica letea

2. universitatea din iasi

2. depou - bacau

1. str eminescu - bacau

turn in italia

2006-12-08T14:49:00.000-08:00

L-am vazut din tren... scuze pentru intarziere :) erau o gramada dar cred ca nu mai aveam loc pe card. Undeva intre Venetia si Milano.

dragos bora - bacau

2006-12-05T11:47:00.000-08:00

a. istoric

Aceste pagini au fost scanate de Dragos Bora din cartea Bacaul din trecut si de azi - Culegeri monografice, de Gr. Grigorovici, publicata de Tipografia Primariei Municipiului Bacau, in 1933. De la el vine intreaga informatie despre acest turn din Bacau. Mersi mult pentru contributie.

Turnul este monument de arhitectura si figureaza in lista Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice la nr. 04B0031, conform adresei nr. 1657 din 10 august 2000, de la Muzeul Judetean de Arta si Etnografie Bacau, Oficiul Judetean pentru Patrimoniul Cultural National Bacau.

b. reconversia turnului

Paginile de mai jos sunt scanate din cartea Invitatie la planetariu, de Matei Alexescu, Editura Ion Creanga - Bucuresti, 1989. Din informatiile lui Dragos aflam ca Matei Alexescu a fost unul dintre cei mai mari popularizatori al astronomiei. A refacut si reorganizat Observatorul astronomic popular din Bucuresti si apoi pe cel din Bacau, unde a realizat planetariul din fostul castel de apa.

Observatorul Astronomic isi desfasoara activitatea ca sectie a Muzeului Judetean de Stiintele Naturii si a luat fiinta la 30 noiembrie 1976. In urma avizului favorabil nr. 452 din 7 noiembrie 1979, Observatorul Astronomic s-a mutat in spatiul Turnului de Apa (Casa de Apa) din strada Trotus (probabil fosta Negel) nr.10.

turnuri pe metropotam

2006-12-05T09:54:00.000-08:00

Cei de la metropotam au scris astazi o scurta prezentare a towerspotting. Au pus si linkuri catre pagina de blog si catre textul in care povestesc cum am inceput sa caut turnuri de apa.

25-26 Noiembrie

2006-11-26T08:24:00.000-08:00

1. miraj

2. ghencea

3. militari

roxana - contributie online

2006-11-24T16:25:00.000-08:00

istoricul turnului din uranus

2006-11-23T01:29:00.000-08:00

Vama Bucuresti Antrepozite a fost conceputa de catre arhitectul Giulio Magni, constructia inceputa in 1894 facand parte din unul dintre primele programe de modernizare a orasului. Acesta cuprindea Bursa Marfurilor, o cladire administrativa, patru depozite si unul dintre primele turnuri de apa din Romania. Dupa instalarea regimului comunist si trecerea la un regim economic bazat pe planificarea centrala, functia bursei de marfuri s-a pierdut, cladirea Vamii fiind folosita mai ales pe post de spatiu de depozitare, servind in anii 80 ca zona de depozitare pentru santierul de constructie a Casei Poporului.

Informatiile de mai jos provin dintr-un studiu istoric asupra cladirii Vama Antrepozite, ai carei autori sunt: arh. Serban Popescu-Criveanu, arh. Irina Popescu-Criveanu, arh. Andrei Jelescu si drd. Arh. Ileana Zbarnea.

Proiectul antrepozitelor a fost realizat de arhitectul Giulio Magni (1859-1930), activ in Romania intre 1893 si 1904. In anul 1894 arhitectul fusese numit arhitect al Servitiului Studielor din Directiunea Lucrarilor Technice a Primariei Comunei Bucuresci, functie pe care a detinut-o pana in 1897, cand a fost inlocuit de arh. Stefan Ciocarlan. Sarcina sa era elaborarea studiilor si proiectelor pentru cladirile de interes municipal. Numele arhitectului este legat, in prima perioada a activitatii sale la primarie, de proiectele initiate de Nicolae Filipescu (primar intre 9 febr. 1893 - 7 oct. 1895). Acestea erau de regula scoli comunale, bai publice, hale (Hala Traian este proiectata tot de el) si antrepozite comunale. Dupa propriile afirmatii, Magni ar fi realizat peste 160 de lucrari in perioada in care a locuit în Romania.

Se pare ca in acest proiect a fost implicat, cel putin drept consilier si inginerul Anghel Saligny, angajat in calitate de consultant "in diferite chestiuni tehnice" incepand din 30 aprilie 1894 iar plata s-a facut in 1896. Numele sau mai apare si ca evaluator al veniturilor produse de Antrepozite.

Aceasta perioada dintre 1894-1896 ar coincide cu cea a elaborarii proiectelor, anteproiectul fiind aprobat in august 1895. Nu este exclus ca Anghel Saligny sa fi fost angajat special pentru aceasta lucrare, dupa cum nu poate fi exclusa o colaborare a inginerului in perioadele urmatoare, insa nu a putut fi identificata cu certitudine partea sa de implicare în proiect.

In prima faza au fost executate, conform anteproiectului, urmatoarele constructii, consemnate in planului orasului executat de Institutul Geografic al Armatei intre 1895 si 1899, precum si in cele trei fotografii de epoca (probabil dinaintea deschiderii antrepozitelor), publicate in albumul lucrarilor lui G. Magni: Bursa de marfuri, control si locuinta (a), intrarile (b) si imprejmuirea incintei, imprejmuirea din spatele cladirii Bursei, Administratiune, vama si accisele (c), Depozitul de vinuri (d), Depozitul marfurilor supuse numai accisului (e), Depozitul marfurilor supuse vamii si accisului (f), Depozitul de marfuri magasinate pe lung termen (g), Constructie joasa, poligonala (i) între depozitele (d) si (e), in anteproiect W.C si Calea ferata de pe latura sudica.

Tot atunci s-a construit si Castelul de apa, nereprezentat in anteproiect, in locul celui de-al doilea WC (i), din zona nordica a incintei. Acesta nu este reprezentat pe planul IGA dar apare in fotografia de ansamblu din album; stilul adoptat il indica drept autor tot pe Magni. Trebuie subliniata realizarea tehnica a castelului de apa, din zidarie portanta si piatra (este posibil ca analiza structurii sa puna la iveala utilizarea partiala a betonului armat).

Este vorba despre unul dintre primele castele de apa realizate în Romania; construirea se inscrie in timp intre cea a Foisorului de Foc (1890 - ing. Elie Radu, arh. Petre Petricu - structura din zidarie de caramida) si cea a primelor castele de apa care utilizau betonul armat la structura de rezistenta, realizate dupa 1906 (castelul de apa pentru alimentarea locomotivelor din depoul Palas, Constanta – 1907 - ing. Stefan Mateescu - integral din beton armat si castelul de apa de la Fabrica de Tutun "Belvedere" din Bucuresti – 1908-1909 - ing. Luciu Pomponiu - beton armat si pereti exteriori din zidarie de caramida).

Avand in vedere participarea lui Anghel Saligny la construirea antrepozitelor intre 1894 si 1896, este aproape sigur ca el sa fi fost inginerul care a realizat structura de rezistenta a castelului de apa.

ferentari - turn demolat

2006-11-19T10:55:00.000-08:00

Acum doua saptamani am mers in Ferentari sa caut un turn pe care nu il vazusem niciodata in realitate. Stiam de el de la Bau Adi, unul dintre moderatorii grupului de yahoo pta7, al studentilor de la arhitectura.

Am scotocit prin zona de blocuri construite prin 1945-1947, care sunt stramosii blocurilor actuale, fiind printre primele locuinte colective din orasul Bucuresti. Dar am scotocit degeaba, turnul nu era nicaieri. Am recunoscut strada din fotografia lui Adi, insa n-am gasit ceea ce cautam. Descurajat, am mers la centrala termica, acolo unde vazusem un paznic, ca sa-l intreb daca stie ceva.

Paznicul nu prea a inteles ce voiam, a chemat un coleg de la Apa Nova, colegul mi-a spus ca turnul a fost demolat. O femeie de serviciu care se tinea de glume cu paznicul in ciuda varstei inaintate, mi-a spus ca asta s-a intamplat acum trei ani. Bau Adi a facut poza in 2005, deci e posibil ca batrana sa nu fi tinut bine minte. Oricum ar fi, turnul din Ferentari nu mai poate fi vazut decat pe Google Earth (in centrul imaginii de mai sus), harta fiind facuta prin 2003 sau 2004.

din nou la fabrica de chibrituri

2006-11-16T12:15:00.000-08:00

Am mai fost la fabrica de chibrituri, dar de fiecare data am intrat in curte fara sa pot face fotografii. A trebuit sa ma sui in casa scarii unui bloc din apropiere si sa incerc sa fac de acolo o fotografie a turnului.

Sambata trecuta am participat la o plimbare in Rahova si cu ocazia asta am intrat din nou in curtea fabricii. Eram cu mai multa lume, asa ca paznicii nu s-au sesizat si am putut sa fac la repezeala cateva fotografii. Era amiaza si lumina stralucea foarte tare, incat fotografiile au iesit un pic supraexpuse. Cea de mai jos e un asamblaj din doua imagini. De multe ori am fost frustrat de faptul ca fiind foarte aproape de obiect nu puteam sa il includ cum trebuie in cadru, asa ca atunci cand n-am de ales folosesc metoda asta.

Lasand asta la o parte, am mai observat ceva interesant in curtea fabricii de chibrituri. E vorba de stancile false, de beton turnat, care se vad in partea din stanga jos a fotografiei de mai sus. Sunt identice cu stancile din Cismigiu, pe care cred ca toata lumea le stie. In plus, intre stanci si turn mai exista si un mic bazin de ciment. Am fost surprins sa gasesc elementele astea de amenajare peisagera in curtea unei fabrici. E vorba de elemente din vocabularul peisagisticii romantice, folosite la 1906 si in Parcul Carol, care se afla in apropiere.

Intre timp parcul a trecut prin niste schimbari. In timpul comunismului aspectul sau romantic a fost inlocuit cu monumentalitatea podului de peste lac si a mausoleului. In mod paradoxal, curtea asta de fabrica de inceput de secol este singurul loc unde se mai gasesc ramasite ale amenajarii peisagere legate de vechea imagine a Parcului Carol.

un an de towerspotting

2006-10-30T05:40:00.000-08:00

1 cluceru
2 orhideea
3 morarilor
4 drumul taberei
5 europa
6 foisor
7 pantelimon
8 politehnica
9 apaca
10 apaca vechi

11 miraj ! diana
12 um magurele
13 fab magurele
14 inst magurele
15 suveica
16 timpuri noi
17 electronicii
18 pipera
19 pipera 2
20 obor caramida

21 obor fzb
22 dna ghica
23 pod europa
24 crinului
25 nicolae rosu
26 grivita 1
27 grivita 2
28 grivita 3
29 grivita 4
30 grivita caramida

31 triaj
32 in constructie
33 inst metalurgic
34 chitila 4
35 republica 1
36 republica 2
37 republica 3
38 fab oxigen
39 electrobobinaj
40 vama catelu

41 gara catelu
42 turn tepes
43 uranus ! nanca
44 buftea - stirbey
45 buftea
46 spitalul 9 ! comanescu
47 ghencea ! nanca
48 jilava gara ! nilsson
59 viilor
50 vernaculare

51 fab de chibrituri
52 tudor vladimirescu
53 sebastian
54 george cosbuc
55 policolor
56 valsanesti
57 rezervoare cora
58 depou chitila 1
59 depou chitila 2
60 depou chitila 3

61 um chitila
62 chiajna 1
63 fab de bere grivita
64 chitila 3
65 lacul morii
66 carrefour orhideea
67 mihailesti
68 glina
69 glina 2
70 glina 3

71 fab glina
72 com catelu
73 fort voluntari
74 gara chitila
75 gara chitila 2
76 chiajna 2
77 chiajna 3
78 ferentari ! bau adi (demolat)
79 militari
80 militari 2

81 sere vitan

towerspotting tv

2006-10-25T15:56:00.000-07:00

Asta vara am mers cu un operator de la tvr pe pasarela de la Gara Obor. Acolo sunt multe de vazut, peisajul industrial are de toate: o veche fabrica de ulei, una dintre cele mai vechi gari ale orasului. Si multe turnuri de apa, de toate felurile.

A trebuit sa vorbesc in franceza, lucru care m-a stanjenit un pic, mai ales ca reporterii de la televiziune nu prea se lasau usor intimidati de entuziasmul meu fata de subiect. Pe scurt fete lor reci m-au cam inhibat. Intr-un fel a fost bine, la inceput prea eram in paradisul din outre-ciel, un cuvant inventat de poetul senegalez de limba franceza, pe numele lui Leopold Sedar Senghor, care a inventat si cuvantul francofonie prin anii 70, cand inca mai era presedinte al Senegalului. Filmul apare pe un dvd legat de francofonie.

harta 19 octombrie 2006

2006-10-19T12:52:00.000-07:00

sere

2006-10-14T13:22:00.000-07:00

Pe soseaua Vitan-Barzesti se afla un complex de sere, iar langa el, paralel cu strada exista un complex de camine ale studentilor la teologie. Si in curtea fabricii de peste gard, un turn de apa foarte inalt si destul de neobisnuit.

Turnul de la sere este tot unul comunist, dar spre deosebire de cel de la Mihailesti, rezervorul sau nu este acoperit cu caramida, ci e vopsit in verde. In plus, enormul pilon de sustinere e turnat cu oarecare neglijenta, lipsa finisajului dandu-i un aer oarecum artizanal.

militari

2006-10-08T14:20:00.000-07:00

Cartierul Militari nu e o comoara pentru cel care cauta turnuri de apa. Totusi exista trei turnuri dosite intr-o zona foarte interesanta, undeva pe soseaua Preciziei, paralela cu Bulevardul Iuliu Maniu, care taie cartierul Militari de la un capat la altul.

Zona e strabatuta din centru pana la soseaua de centura si de cateva cai ferate, ce pornesc de la gara Cotroceni, ascunsa si ea undeva in spatele blocurilor. In plus, in zona industriala din spatele bulevardului se pot gasi o termocentrala, cateva fabrici de toate felurile, inclusiv fabrica coca-cola, cu un turn de apa foarte frumos, unul din depourile metrorex dotat si cu un tunel prin care vagoanele ies la suprafata pentru a fi reparate, iar ceva mai spre vest, acolo unde e centura, sunt si doua forturi.

Desi e un turn comunist clasic, turnul fabricii coca-cola este diferit prin atentia pe care cel care l-a desenat a acordat-o echilibrului dintre proportiile pilonului de sustinere si forma rezervorului. Este un turn foarte scund de inaltime, poate doar de trei sau patru etaje, cu un rezervor foarte mare. Celalalt turn este si el interesant, din cauza micului foisor de pe acoperis, dar si datorita structurii metalice care inconjoara pilonul de sustinere in partea superioara.

revizitand turnuri mai vechi

2006-09-30T11:06:00.000-07:00

1. fabrica de oxigen

Multe din fotografiile pe care le-am facut de-a lungul vremii sunt de o calitate deplorabila. Asta porneste si de la faptul ca toate sunt facute cu camere imprumutate de la unul sau de la altul, mereu pe fuga intre doi paznici, sau alergand dupa alte lucruri mai interesante pe care de-abia le vazusem la orizont. Asa ca m-am hotarat sa revizitez unele din turnuri, pe care fie ca le fotografiasem spre seara si nu se vedea nimic, sau pur si simplu nu iesisera de loc asa cum trebuia.

Am inceput cu doua din turnurile din zona industriala Republica. Era inca vara si zilele erau caniculare, asa ca am iesit din casa pe la ora zece, ca se evit amiaza.

2. gara catelu

Am avut mai mult noroc cu turnul de langa fabrica de oxigen decat cu cel de langa gara Catelu. La capatul drumului din imagine am dat de un gard. Nu am mai avut rabdare sa ocolesc un camp intreg si sa intru in curtea in care era turnul, asa cum facusem acum vreun an. M-am multumit cu fotografia asta si am mers mai departe.

3. electrobobinaj

La electrobobinaj a fost usor. Turnul e foarte accesibil si n-a fost greu sa ma sui pe un musuroi de gunoi ca sa il incadrez intr-un plan general.

4. sandu cluceru

De la turnul asta a inceput totul. E straniu ca nu aveam o poza mai buna cu el, desi era primul care a aparut pe blog si e chiar foarte aproape de blocul in care stau.

Am vazut multe turnuri, dar asta mi se pare deosebit pentru ca e cel de la care a pornit totul, dar si din cauza unor calitati sa zicem, obiective. E singurul turn de acest tip din Bucuresti (desi mai sunt multe altele unice, ca obiecte, in afara de el). Nici unul dintre turnurile comuniste din oras nu mai are forma aceasta de rezervor, foisorul circular de deasupra rezervorului, sau o scara exterioara similara.

Iata si pagina din fanzinul Viitor, cu turnul cu pricina. Am mai spus povestea de o mie de ori: dupa ce am facut pagina pentru fanzin am cautat pe google si alte turnuri de apa, am dat de arhiva asociatiei din germania si de acolo mi-a venit ideea sa incerc ceva similar pentru Bucuresti. In textul din fanzin turnul s-ar afla pe soseaua Vergului. De fapt e vorba de strada Sandu Cluceru, care se intersecteaza cu Vergului.

5. apaca

Apaca e singurul loc in care am avut rabdarea sa scriu o cerere de autorizare pentru a fotografia cele doua turnuri. Am facut asta si datorita faptului ca mi s-a spus ca cel vechi (de altfel singurul functional), va fi daramat in curand. Asta era anul trecut. Am trimis un prieten sa faca poze. Dupa ce mi-a trimis versiunea low res a fotografiilor, a pierdut originalele.

Mi-a parut rau de pozele lui, in primul rand pentru ca stie ce face. Dar si pentru ca asta insemna ca trebuia s-o iau de la capat cu tot demersul. Pana la urma mi-am luat inima in dinti si am mers acolo fara sa mai cer nici o autorizatie. Am trecut de portar fara nici o problema, pentru ca spatiul industrial are foarte multi proprietari si tot felul de oameni se perinda pe-acolo. Locul e undeva intre chic si dirty, o aglomerare de arhitectura si echipamente industriale de la inceputul secolului XX, de utilaje comuniste, de birouri de design, de depozite de mobila si birouri.

Turnurile erau amandoua neatinse. M-am fatait prin curte incercand sa-mi pastrez aerul ca stiu ce fac si nu m-a luat nimeni la intrebari.

De sarbatorile de iarna, pe turnul comunist de ciment fusesera agatate niste furtune luminoase, care mai atarnau si acuma de pilonul de sustinere. Acelasi lucru se intamplase si cu turnul de la Politehnica, impodobit ca un pom de craciun.

Am mai facut o ultima poza si m-am indreptat catre casa.

contributii online

2006-09-30T09:28:00.000-07:00

1. vlad nanca

Vlad a gasit langa gara din Cluj inca un turn din seria Lehliu, Videle, Sfantu Gheorghe. Spre deosebire de acestea insa, turnul din Cluj are si un mic foisor deasupra acoperisului si ii lipseste randul de geamuri care la celelalte inconjoara partea inferioara a bazinului.

2. alex gurgulescu

Inca un turn din aceeasi serie tipologica. Mailul in care l-am primit zicea asa: Salut, am dat de situl asta prin urban furniture si am facut si eu o poza la un astfel de turn, in Arpasul de Jos (jud. Sibiu), in aproprierea garii. Turnul era devastat pe interior, se putea urca, nu mai existau usi, insa pe exterior dupa cum se vede, parea foarte bine intretinut.

2. luv shade

In apropierea garii din Saratel, Bistrita, luv shade a gasit acest turn. Pilonul de sustinere e oarecum similar cu al unui turn din Chitila. Insa decoratia de pe rezervor si proportiile sunt foarte diferite.

3. saitoc dan

Iata si o imagine a turnului de apa din Sulina. Pentru cei care se plimba pe Dunare pe respectivul canal cu vaporul, turnul e semnul care le arata ca se apropie de statia finala. Lasand turnul deoparte, Sulina chiar e un loc care merita vizitat, fie si numai pentru casele sale frantuzesti parasite, pentru bisericile de toate orientarile care sunt lasate in paragina, pentru farul-muzeu de pe care se poate contempla o frumoasa panorama, sau pentru farul parasit de peste Dunare care isi asteapta exploratorii.

outre ciel?

2006-09-16T07:07:00.000-07:00

Towerspotting a iesit in lume anul asta. Pe 6 februarie am facut o prezentare a proiectului meu de documentare la Centrul Ceh, in cadrul intalnirilor Exploring Urban Spaces. Pe 7 iulie, tot impreuna cu Institutul Ceh, am facut un tur ghidat al turnurilor de apa din Bucuresti.

Si incepand cu 15 septembrie, trei fotografii cu turnuri sunt parte din expozitia Bucharest en dix mots, organizata in timpul manifestarilor legate de francofonie, in Bucuresti, la Galeria Una a Facultatii de Arte.

album cu turnuri

2006-09-11T12:13:00.000-07:00

Au trecut aproape trei luni de la targul de DIY. Intre timp am invatat sa fac pdf-uri, asa ca de acum versiunea electronica a albumului cu turnuri de apa din Bucuresti cu care am participat la targ e disponibila aici pe blog.

Dupa cum poate stiti deja, este vorba de un mini-album cu fotografii alb-negru cu 10 turnuri si un articol in engleza. In albumul 21x14 cm mai este inclusa si o harta a turnurilor de apa din orasul Bucuresti. Puteti sa il descarcati de aici.

Am facut albumul folosind imprimanta unei prietene, ghilotina ei de hartie, o folie transparenta de invelit dosare si un capsator. La inceput am avut impresia ca va iesi cu totul altfel decat am vrut (si initial chiar voiam sa il scot la tipografie). In final a iesit mult mai bine decat ma asteptam. Si cu mult mai putine mijloace.

contributii online

2006-08-24T05:43:00.000-07:00

1. mojaro

De data asta am primit de la mojaro un link la niste turnuri din Chisinau. Turnurile arata foarte bine si se adauga la cele cateva turnuri foarte interesante din Republica Moldova.

Mergand catre Iasi, a mai facut o fotografie unui turn din Lehliu. Cred ca e vorba de acelasi turn pe care l-am gasit si eu pe google, pe situl unui suedez pasionat de caile ferate si pe care l-am postat prin martie pe blog.

2. vlad nanca

Se pare ca acest tip de turn este destul de raspandit. Mai demult Neon gasise o varianta a lui prin Sfantu Gheorghe. Vlad Nanca a mai gasit unul in Videle.

Dupa cum se vede in detaliul de mai jos, turnului din Videle ii cam cade tencuiala. Daca CFR considera ca e important poate ii repara zidaria. Dupa ce am vazut cum restaurau turnurile de la Chitila, am ajuns sa am incredere in ei. Nu am mai vazut pe nimeni altcineva sa faca lucrari de restaurare la turnuri. Si mi-a placut sa vad ca foloseau aceleasi materiale, fara sa aduca nici o modificare constructiei.

3. bau adi

Ultima contributie vine de la unul dintre administratorii forumului de arhitectura pta7. Este vorba de un turn pe care nu cred ca l-as fi gasit niciodata de unul singur. E pe undeva prin Ferentari, in Strada Sergent Turturica, la intersectie intrarea cu Ionita Stere.

chiajna via chitila

2006-07-28T11:18:00.000-07:00

Am plecat catre chiajna pe drumul cunoscut: de la gara de nord am luat trenul pana la chitila, de la gara chitila am luat-o pe jos prin spatele garii, pe langa o unitate militara. Am intrat intr-un fel de sat destul de intins, in care cautam un turn care ar fi trebuit sa fie langa gara.

Uitandu-ma peste acoperisurile caselor si peste al singurului bloc din preajma, am vazut un alt turn, de care nu stiam nimic inainte. Cautarile pe Google Earth sunt mereu partiale, pentru ca turnurile care nu sunt comuniste rareori se vad cum trebuie, fiind foarte mici si avand forme mai simple.

Turnul de care era vorba de data asta se afla in curtea unei fabrici, langa un bloc cu patru etaje. Un domn tigan m-a intrebat ce caut pe-acolo si cand i-am zis a inceput sa se planga de apa de proasta calitate care venea din turn si apoi a inceput sa injure, inveselit. M-am gandit ca fara turn nu ar avea cu ce sa se spele, de loc, si ca ar trebui sa fie recunoscator ca in satul acela, in care statea la unul dintre cele cateva blocuri construite in timpul sistematizarii rurale, nu se spala la lighean, ca multi alti locatari de prin blocuri similare din alte sate din tara.

Dupa ce am sarit gardul in curtea fabricii si am pozat turnul de acolo, am mers mai departe, catre celalalt. Era vorba tot de tipul clasic comunist, turnul fiind insa destul de mic in inaltime. A fost usor sa ma apropii de el si sa il fotografiez.

Mai departe m-am indreptat catre turnul din Chiajna, care se alfa pe marginea soselei de centura. Este un turn cu totul deosebit, asemanator cu turnurile americane din metal. Spre deosebire de europeni care au construit un mare numar de turnuri din caramida, facand din ele niste constructii in toata regula, americanii constuiesc turnuri din metal, multe din ele prefabricate.

Turnul este foarte inalt. In plus, lucru destul de rar intalnit un Bucuresti, partea de sus fusese decorata cu o reclama. M-am cam chinuit sa descifrez ce scrie in inscriptie, pana la urma mi-am dat seama. Este vorba de o reclama stearsa de vreme la Vodka Sankt Petersburg.

Am traversat o campie brazdata de trasee feroviare, ca sa ajung la ruina bisericii din Chiajna. Pe drum insa, am mai vazut la orizont inca doua turnuri langa o mica gara de langa groapa de gunoi.

Intr-unul din ele m-am si urcat. De la una din ferestre se vedea in departare biserica.

Turnul era parasit si nu mai functioneaza. Inauntru, la fiecare etaj, podeaua era plina de rahat. Pana si sus, la ultimul nivel, cei din zona se suisera sa isi faca nevoile. In vecinatate nu era decat o singura casa a unor lucratori la CFR. Transformasera cladirea turnului intr-un fel de WC.

Partea de sus a turnului purta o ornamentatie rudimentara, din ciment fusese desenat un fel de model de caramizi imprejurul bazinului. In interior exista o scara in melc, care duce la etajele superioare.

Mi-ar fi placut sa ma sui pana pe acoperis, pentru ca turnul avea un foisor foarte frumos, cu niste fereste mari, cum nu mai vazusem la tipul asta de turnuri. Scara era insa smulsa si ar fi trebuit sa ma agat de ea deasupra unui hau de cateva etaje, asa cam am renuntat.

Al doilea turn era la vreun kilometru departare de primul si era identic cu acela. Era insa mai bine pastrat si inauntru parca era mai multa curatenie.

M-am suit si aici pana la etajul superior, insa nu am reusit sa ajung nici aici pe acoperis. Scara era intacta dar era nevoie de aceeasi suspendare peste haul celor cateva etaje, pentru ca scara inconjura peretii pe dinauntru, iar centrul cladirii era gol.

Intre timp un lucrator de la CFR care avea casa chiar langa turn a venit sa strige la noi sa ne dam jos. Pana la urma am intrat in vorba cu el si a inceput sa debiteze niste chestii, ca turnul era construit de nemti in al doilea razboi si asa mai departe.

Dupa ce i-am mai facut o ultima poza, ne-am indreptat obositi catre casa, avusesem deja o zi foarte lunga. Si inca nu terminasem cu zona aia din oras, in care mai vazusem vreo doua turnuri metalice destul de deosebite si de mari. Am incheiat totusi ziua, multumit ca fotografiasem cinci turnuri in loc de doua si ca ziua imi facuse niste surprize atat de placute. Eram bucuros si de cei doi gemeni, complet atipici desi functionalisti, pe care ii gasisem la sfarsitul zilei.

oltenita

2006-07-27T15:45:00.000-07:00

In vizita prin Calarasi, mojaro a gasit acest turn de apa, langa o moara de caramida netencuita, probabil de la finalul secolului XIX. Nu mai insist asupra formei inedite, pentru ca e deja normal ca fiecare turn sa aiba propria lui forma, diferita de celelalte, mai ales daca e vorba de un obiect construit inainte de 1950.

Dupa cum se vede si din fotografie, primele doua etaje au un balcon ce inconjoara pilonul central al turnului, construit in forma de hexagon. Insa lucrul cel mai straniu la acest turn nu este forma sau epoca din care vine, cat inscriptia sau 'firma' de deasupra usii.

Turnul din Arad adaposteste si el o galerie de arta. Insa este mult mai mare, incat are si loc inauntru pentru asa ceva. In pilonul central, turnul din Calarasi nu prea pare sa ofere mult spatiu. Doar daca nu a fost cumva dezafectat, demontandu-i-se bazinul de apa. Doar atunci ar avea destul spatiu pentru o expozitie, in camera circulara de sus. Totusi, dupa cum arata fatada, turnul nu pare sa fie prea ingrijit si poate nici foarte vizitat.

glina

2006-07-15T15:26:00.000-07:00

Iata unul dintre turnurile de la Glina, un turn comunist din curtea unei fabrici. Nu am apucat sa ma apropii de el, sa il fotografiez de dedesubt, asta ramane probabil pe alta data.

Ca si la Mihailesti si aici exista un turn similar, care nu mai functioneaza. Este plasat in marginea unei asezari de romi, care traiesc intr-un fel de bordeie, sau case construite cu tot felul de materiale scoase din groapa de gunoi.

Turnul este foarte inalt, la fel ca si cel de la Mihailesti.
Vecinatatea e destul de stranie, pentru ca in partea de peste
gard este terenul unei scoli generale a satului, iar in partea
cealalta se desfasoara un izlaz mizer si plin de gunoaie, pe care
pasc cai si vaci. Langa izlaz incepe zona de locuinte improvizate
ale romilor.

Acesta este turnul statiei de epurare de la Glina. Statia nu a fost
niciodata finalizata, fiind inceputa in vremea de dinainte de revolutie.
A ramas neterminata ca si turnul din strada Rusetu, in prezent
fiind proprietatea Apa Nova, ai carei proprietari sunt niste
investitori francezi.

Pe cealalta parte a Dambovitei, la nord de rau, se afla comuna Catelu.
Turnul de mai sus este plasat in curtea unui particular, asa cum se
intampla si in Mihailesti. Nici acesta nu mai functioneaza. La baza lui,
proprietarul si-a construit casa si atelierul de reparatii pentru masini.

Undeva in spatele statiei de euprare de la Glina am gasit acest turn,
din curtea unei ferme. Face parte din seria turnurilor de metal, cu
rezervor sferic, care pot fi vazute prin toata tara in jurul fermelor
construite de comunisti.

Ultimul turn nu este de la Glina, insa l-am fotografiat in aceeasi zi. Este vorba de un turn de apa de langa podul din orasul (!) Voluntari. Un turn comunist tipic, din seria celor fara rezervor in forma de farfurie zburatoare.

harta 15 iulie 2006

2006-07-15T07:04:00.000-07:00

redefining water~tower(ism)

2006-07-08T21:17:00.000-07:00

towerspotting in suplimentul de cultura

2006-07-04T00:19:00.000-07:00

Cristi Neagoe tine o rubrica permanenta in Suplimentul de Cultura. Rubrica se numeste Scara de Blog si de obicei contine prezentarea unui blog ales de el. In acest numar a scris un articol despre Towerspotting, pe care il gasiti la pagina 14.

d-na ghica

2006-07-01T08:51:00.000-07:00

De vreo doua saptamani tot incerc sa ajung la turnul din spatele Garii Obor. E discutabil daca strada se numeste Doamna Ghica sau Paharnicul Tuturea, dar asta nu e atat de important. Turnul e asezat intr-o zona industriala in demolare, iar de vreo luna incoace se poate vedea in sfarsit si de la strada, pentru ca o cladire care ii era asezata in fata a fost daramata.

Azi a fost o zi cu ploaie si eram destul de somnoros, asa incat cartierul mizerabil de blocuri prost construite de patru etaje imi transmitea toata tristetea lui. Nu prea aveam suflu si incercam sa imi inchipui un text si o postura care sa-l impresioneze pe paznicul din ghereta in asa masura incat sa ma lase sa intru si sa fac poze.

Vazusem cladirile daramate intr-o noapte, cand trecusem prin preajma cu taxiul. Atunci am crezut ca si o parte a gardului a fost daramata, insa nu era adevarat. Paznicul era ascuns in casuta de la poarta, care fusese devastata, ale carei mobile distruse fusesera aruncate pe trotuar.

Am balbait un nuvasuparati timid, insa el era cu pantalonii in vine pe un scaun, isi dadea cu alifie prin partile intime. Nu intra, mi-a zis. Era tanar si bine facut, insa situatia il stanjenise probabil, a mers destul de usor. I-am spus ca vreau sa fac niste poze si apoi m-am apropiat multumit de baza turnului.

mihailesti

2006-06-26T13:16:00.000-07:00

Stiam de turnul de la Mihailesti de ceva timp, insa nu reusisem sa ajung pana la el. Sambata trecuta am mers pana la capatul tramvaiului 40 si de-acolo am luat-o pe jos, de-a lungul Autostrazii Soarelui, pana am ajuns in comuna.

Era deja ora 17 cand am ajuns acolo. Satul era strabatut de vreo cateva persoane care indiferent de varsta sau de sex ne priveau cu cea mai evidenta suspiciune. Ma obisnuisem cu asta inca din Chitila, cand ne plimbam pe strazile micii asezari feroviare din jurul depoului si lumea ne lua la intrebari, nedumerita. Sunteti de la primarie? De ce faceti poze? Explicatiile reale ar fi parut niste fantasme pentru acesti oameni.

Oricum ar fi fost, i-am lasat in urma pe barbatii iesiti in poarta care priveau perplecsi in lungul drumului si pe femeile ratacite prin sat, care priveau holbandu-se dupa straini. Am dat tarcoale turnului pe niste ulite care nu duceau in mod evident nicaieri. Miscarile noastre haotice trezeau din ce in ce mai mult interes in satul in care cei cativa oameni care se stiau cu totii intre ei erau raspanditi la fiecare suta de metri.

Pana la urma mi-am adunat curaj si m-am apropiat de poarta in spatele careia se afla gradina din care rasarea turnul de apa. Ca si in comuna Catelu, turnul de apa era in curtea unui proprietar particular. Ma gandeam ca am ajuns pana acolo fara sa am acces la baza turnului si ma pregateam sa plec, cand o vecina mi-a spus sa sun la poarta sau sa strig dupa doamna Mitza.

Am strigat dupa Mitza, doamna a aparut in poarta iar eu i-am explicat timid ca as vrea sa fac niste poze turnului. In mod neasteptat, femeia mi-a raspuns razand ca pot sa intru daca vreau, nu e nici o problema. Buimacit, am trecut pe sub galeria de vitza si am ajuns la baza turnului unde topaia un rotweiller in spatele unui gard de sarma.

Dupa ce am facut cateva poze m-am sfatuit cu sonic si am intrebat-o pe doamna daca nu ne lasa sa ne suim in turn. Nu s-a facut verde la fata, doar a ezitat un pic. Si ne-a lasat sa ne suim pe scara plina de gainat de porumbel.

M-am mai suit intr-un turn de apa anul asta, la Suveica. Insa in camera superioara scara ce trecea prin interiorul rezervorului fusese smulsa, asa ca nu am putut sa ma sui pana pe acoperis. De data asta turnul era intact, toate tevile de alimentare erau acolo, asa ca dupa ce mi-am tras un pic rasuflarea am mers mai departe.

Sa te sui intr-un turn de apa poate fi obositor din punct de vedere fizic, mai ales daca are o inaltime foarte mare. Si cel din Mihailesti e foarte inalt, desi nu e diferit ca forma decat alte turnuri comuniste din oras. Sa te sui pe o scara verticala pret de vreo 9-10 etaje poate fi extenuant. Iar in camera superioara te asteapta vreo cateva zeci de porumbei care toti ies speriati prin aceleasi orificii inguste cand te vad.

In interior turnul e ca un tub subteran si nu prea ai de multe ori impresia de inaltime, in afara de momentul in care ajungi sa privesti pe micile ferestre din camera superioara. Daca privesti in sus poti vedea cerul, decupat de orificiul patrat din tavanul turnului.

Eram deja foarte obosit cand am ajuns pe acoperis. Insa aerul curat si vederea panoramica m-au captivat. Tinandu-ma inca strans de barele scarii de fier, am privit din varful turnului satul asezat cuminte pe orizontala. Orasul se vedea la orizont, un obiect hibrid compus dintr-o autostrada, din niste schele de electricitate, din niste furnale si din cateva fabrici.

Privind orasul dispre Glina am avut impresia ca ma uit la unul dintre peisajele industriale de realism socialist pictate inainte de '89. Industria modelase peisajul intr-un mod ireversibil. Am incercat sa ma uit si in alta parte, am facut chiar si cateva poze, insa nu a iesit niciuna. Mainile imi tremurau de la efort si camera fusese setata pentru interior.

Dupa un timp doamna Mitza a venit sa intrebe ce facem si ne-am pregatit sa coboram. A fost mai usor decat la urcare si am ajuns jos destul de repede.

Fii doamnei iesisera din barlog. Manelele erau date la maxim in taxiul parcat in curte cand unul din ei m-a intrebat cu un chip intunecat ce caut in turn. I-am raspuns ceva, dar nu m-am straduit prea tare. Eram prea fericit ca sa ii mai spun ceva sau sa incerc sa ii explic. Iesind din curtea ei, i-am multimit doamnei care inca zambea intelegatoare si mi-am vazut de drum.

contributii online

2006-06-23T08:12:00.000-07:00

1. ana la dragalina

Mergand catre Dobrogea cu masina, Ana a vazut acest turn de apa daramat langa Slobozia, mai exact in Dragalina. Este vorba de un turn de apa feroviar, identic cu cel din depoul Chitila, sau de langa depoul Grivita. Aceste turnuri au fost construite la inceputul secolului XX.

Constructia de caramida pe care se sprijinea rezervorul de foi metalice prinse in nituri a fost daramata sau s-a daramat de la sine. Desi par niste constructii cu inaltime mica, dimensiunile lor pot fi apreciate doar in asemenea cazuri exceptionale, cand sunt desfacute in parti componente. Pe langa rezervorul imens, cei doi oameni par neglijabili ca marime.

Dragalina mai are si alte turnuri si formele lor ma fac sa ma gandesc ca acolo este posibil sa existe un depou sau un triaj, la fel ca cel din Chitila. Si asta deoarece turnul de mai jos e similar cu unul dintre turnurile depoului Grivita. Cele doua tipuri de turn par sa fie parte din dotarea standard a unui depou, de aceea presupun ca in preajma lor trebuie sa existe o asemenea constructie feroviara.

Tot la Dragalina mai exista inca un turn, total atipic. Nu e vorba de modelul comunist si nici de turnurile de inceput de secol legate de istoria cailor ferate.

E un turn cu un rezervor cilindric asezat pe piloni de sustinere. Mi-ar fi placut o fotografie in care zoom-ul digital sa nu fi distorsionat imaginea intr-un mod atat de evident. Insa chiar si asa, turnul este spectaculos, unic printre toate turnurile gasite pana acum, neputand fi inclus in nici o tipologie.

2. oana la iasi

In gara Iasi, Oana a fotografiat acest turn. Din nou o forma inedita, un rezervor asezat pe piloni de sustinere dispusi hexagonal, cu o scara in spirala plasata in interiorul structurii de sustinere. Rezervorul cilindric are si ferestre in toata partea superioara. Se pare ca la un moment dat rezervorul a fost pictat in rosu.

Mi-ar placea sa stiu ceva mai multe despre istoria acestui turn. Nu face parte nici din categoria de turnuri de sfarsit de secol XIX (asa cum sunt turnul din Uranus si Foisorul de Foc) si nu e nici un turn comunist. Perioada dintre 1900-1950 imi e necunoscuta si nu pot plasa in mod sigur nici un turn de apa in acest interval. Mi-ar placea sa gasesc un asemenea turn, desi nu sunt sigur ca ar fi cel din gara Iasi.

Tot mergand de la Iasi la Bucuresti, Oana a mai fotografiat un turn comunist tipic, identic aproape cu turnul de la Pipera.

3. vlad nanca plimbandu-se pe victoriei

Vlad se plimba pe strada cand a gasit pe jos numarul 12/1987 din revista Paza contra incendiilor. Printre altele, la pagina 18 revista gazduieste un articol despre o inventie a inginerilor romani din vremea respectiva.

Este vorba de un sistem de reglare automata a nivelului apei in castelele de apa. Articolul are si o ilustratie foarte interesanta, care arata impartirea interiorului unui turn de apa comunist de tipul celui de la Policolor, sau de la Gara Obor.

4. neon la brasov

Mergand spre Brasov Neon a fotografiat acest turn de apa in gara din localitatea Buda. Exista cateva asemenari intre acest turn si turnul de caramida de langa depoul Grivita, care este insa mai inalt cu un etaj decat acesta si nu este tencuit si varuit pe exterior.

orhideea via chitila 2

2006-06-16T14:08:00.000-07:00

Trenul avea sa plece catre Chitila de-abia peste vreo 40 de minute. Era ora unu, stiam ca e un tren catre Chitila din ora in ora. Dar nu nimerisem bine. Asa ca ma plictiseam pe peron, incepusem sa rontai la mancarea pe care o luasem pentru calatorie. Atunci m-am hotarat sa ies din gara, pentru ca ma plictisisem. Stiam un turn langa fabrica de bere Gambrinus, care era in apropiere.

Era o zi frumoasa, cu cerul senin. Cu toate astea, turnul era asezat in mijlocul fabricii si era imposibil sa fac si poza de dedesubt. Am lasat asta pentru momentul in care, dupa ce voi fi reusit sa reperez majoritatea turnurilor, aveam sa scriu cereri de autorizare a fotografierii turnurilor, intrand astfel in curtea fabricilor.

Pana la urma trenul a venit si am ajuns la Chitila. Am luat-o pe strazile deja cunoscute ale micii asezari feroviare de langa depou. Am fotografiat inca odata turnul de apa din afara depoului, de data asta profitand de o lumina mai buna.

Era un inceput de vara, ziua se incalzise peste masura catre amiaza. Primavara tocmai se termina si incepea sa lase loc unor zile cu adevarat toride. Insa mai exista putina racoare in aer, desi mergeam pe un camp cu balarii pana la brau si soarele ma fixa indaratnic. Mi-am pierdut ceva vreme printre sinele din jurul depoului pentru a fotografia din nou turnul care era in reconstructie si pe cel de metal din interiorul depoului.

Langa zidul depoului mai erau si trei rezervoare mari de carburant pe care nu le-am fotografiat. Mergand pe sine prin soare, un iepure mi-a sarit pentru un moment in fata, doar pentru a disparea imediat.

Am traversat campul pentru a ma indrepta catre un alt turn, care se vedea in departare. Urmaream astfel un traseu pe care mi-l alesesem pe harta google. Dar in realitate traseul de parcurs imi punea in fata garduri, santuri si asa mai departe. In cazul acestui turn era vorba de un gard imprejmuitor in forma unui patrat. Perimetrul era pazit de un gardian care era ascuns intr-o ghereta alba, care nu prea se vedea pe Google Earth.

M-am strecurat in spatele gardului destul de inalt si m-am ascuns dupa turn ca sa ii fac niste poze de dedesubt.

do it yourself

2006-06-14T12:55:00.000-07:00

DIY, Targul de selfpublishing este o continuare a proiectului fanzinului Incepem initiat de organizatia 2020 in anul 2004. Va avea loc la Bucuresti, intre 16-18 Iunie 2006, in subsolul si podul Librariei Carturesti.

Towerspotting participa cu o publicatie alb-negru in 10 exemplare. Este vorba de un mini-album cu fotografii alb-negru cu 10 turnuri si un articol in engleza. In albumul 21x14 cm mai este inclusa si o harta a turnurilor de apa din orasul Bucuresti.

chitila

2006-06-06T14:06:00.000-07:00

Cred ca a fost prima data cand m-am suit in tren si am plecat undeva fara sa planuiesc foarte mult inainte. Eram cu sonic si voiam sa ajung la Chitila, unde stiam ca este un depou de trenuri care avea turnuri de apa.

Le vazusem din tren, le vazusem si pe Google Earth, era timpul sa merg sa le fotografiez. Calatoria a durat doar zece minute si a costat 12.000 de lei. Am coborat pe un peron pustiu de langa o mica asezare feroviara, izolata de sinele de tren de restul Chitilei.

Pe strada principala, care ducea catre intrarea in depou, am gasit primul turn de apa. Este vorba de un turn feroviar de inceput de secol XX. Se pare ca CFR are mare grija de ele, turnul era inconjurat de schele si oricum era intr-o stare foarte buna.

Localnicii nu si-au putut retine accesele de suspiciune si ne-au intrebat daca suntem de la primarie si ce cautam pe-acolo.

Undeva in spatele unui bloc de patru etaje am gasit cel de-al doilea turn. L-am rugat pe paznic sa ma lase sa fac niste poze, a ezitat un moment, mi-a spus sa vorbesc cu paznicul de la CFR, dar pana la urma ne-a lasat sa intram in curte si sa facem fotografii. Eram entuziasmat, pentru ca venisem tocmai pana aici si reuseam sa fotografiez un turn inedit de aproape, de dedesubt.

Ca si in cazul primului turn si aici aveau loc lucrari de reparatie, asa incat intregul turn era acoperit de schelarie de lemn. Unele turnuri pe care le-am vazut, mai ales dintre cele comuniste, au tencuiala distrusa si pe mari portiuni se vede zidaria de dedesubt.

Acelasi lucru se intamplase si aici, insa cei de la CFR au inceput lucrarile de intretinere. Mi-a facut placere sa observ ca reparatiile erau facut cu aceleasi materiale, fara a aduce nici un fel de schimbari cladirii initiale.

In interiorul depoului mai era inca un turn, identic cu cel de la Grivita, sau cu cel de langa Dragalina. Am sarit gardul ca sa ma apropii de el, insa turnul era mult in interiorul depoului. Am facut o poza cocotat intre doua vagoane si apoi am iesit afara din depou. Tocmai trecusem pe langa intrare, unde era atarnat un panou pe care era scris numele unei legi si faptul ca intrarea in depou era interzisa.

Mergand catre Gara Chitila am mai gasit un turn de cazarma militara. Un turn absolut identic se poate vedea de pe podul Otopeni, in drum catre aeroport. Din pacate nu am inca o poza a lui. In schimb l-am fotografiat pe cel din Chitila.

Nu puteam intra in unitatea militara, asa ca am luat-o in susul sinelor de tren. Problema era ca sinele erau ingradite cu un zid mare de ciment pe fiecare parte si ca din cand in cand mai trecea cate un tren in viteza la cativa merti de poteca pe care intrasem. Pana la urma m-am ridicat un pic peste gardul de beton, am facut pozele si am iesit din culoarul de sine marginit de ziduri inalte.

Si inainte sa inceapa o ploaie de vara care ne-a udat pana la piele, am apucat sa mai fac inca o poza. Este vorba de un turn de apa din Chiajna, care se vedea in departare. Zona Chitila are multe turnuri de apa de toate felurile. Insa turnul asta era cu adevarat diferit de celelalte, fiind simiar cu un anume tip de turn de apa din America, avand o tipologie destul de usor de recunoscut.

2 iunie 2006

2006-06-02T12:09:00.000-07:00

Pentru mine ziua copiilor a venit pe 2 mai. Un prieten mi-a dat un mesaj prin care imi spunea ca a facut o poza cu un turn de apa de la pipera. I-am aratat pozele pe care le facusem duminica dinainte. Iar el mi-a aratat pozele facute de el turnului de apa decorat cu dungi albe si rosii. Iar poza era facuta de dedesubt, ceea ce inseamna ca intrase in fabrica.

A doua zi la ora 9 eram in fata fabricii careia ii dadusem tarcoale degeaba in weekend. El m-a trecut de paznicii de la poarta, m-a dus in interiorul incintei, unde in loc de instalatii industriale am vazut un centru de afaceri, cu arhitectura prefabricata, cu panouri de sticla si tot restul.

Apoi m-a dus pana la turn, unde am putu sa fac fotografii in voie. M-am gandit sa incerc un experiment, daca tot aveam la dispozitie locul respectiv si oricum terminasem cu fotografiile de care aveam nevoie. Asa ca am facut trei poze diferite turnului, pe care le-am asamblat apoi in fotografia panoramica de mai sus. Mersi Tudor pentru plimbare!

harta cu turnuri 29 mai

2006-05-29T13:26:00.000-07:00

pipera

2006-05-28T12:46:00.000-07:00

Uneori e greu de crezut, dar mai sunt si paznici ... draguti. Am dat buzna in curtea parasita a fabricii din Pipera, de pe linia lui 135, fascinat de turnul foarte inalt care iesea pe deasupra unei cortine de plopi. M-am asezat linistit la baza turnului si l-am fotografiat de jos in sus, asa cum rareori am sansa.

Paznicul m-a asteptat probabil in spatele geamului, curios sa vada ce am de gand sa fac. Apoi a iesit, coborand scarile pe langa cainele care nu ma latrase, chemandu-ma pana la el. I-am povestit ca fac poze cu turnurile de apa din oras, fata lui de mos pitic incerca sa ma sperie, sa imi arate o imagine a autoritatii. Insa era cumsecade. (Si turnul era in curtea fabricii vecinilor). Mi-a zis buna ziua si s-a retras la el in barlog, undeva la parterul institutiei pustii.

Cu turnul celalalt nu a fost asa usor. Vedeam tubul de sustinere iesind din pamant la vreo cateva zeci de pasi in spatele gheretei paznicului care era asezata langa strada. Mi-a luat o jumatate de zi sa inconjor fabrica pe toate partile, ca sa dau de tot felul de depozite care pareau parasite, dar erau pazite de gardieni cu rotweilleri. Mi-a fost ciuda ca nu pot intra, pentru ca turnul acesta din Pipera are un tub de sustinere cu un diametru foarte mare, fiind decorat cu rosu si alb si mi-ar fi placut sa il pozez si de dedesubt.

21 mai 2006

2006-05-23T10:11:00.000-07:00

Am inceput pe bulevardul Theodor Pallady, unde cautam un turn enorm pe care il vazusem de pe terasa institutului parasit. Stiam ca e pe linia lui 40, insa trecusem de el fara sa il vad, pentru ca era ascuns in spatele unei fabrici.

E poate la fel de mare ca si turnul de beton de la Gara Obor, avand aproape acceasi forma. O diferenta ar fi poate finisajul diferit al tubului de sustinere, care de data asta poarta urmele turnarii succesive a straturilor de beton.

M-am apropiat cat am putut de el, m-am aplecat pe deasupra gardului ca sa il fotografiez, insa nu am putut sa ajung langa el. M-am dus chiar si la poarta deschisa larg, pazita de un caine care se lafaia la soare.

Eram la zece pasi de fundatia turnului, de unde as fi putut sa il fotografiez privind in sus, pentru a-i pune in evidenta silueta stranie si exagerata. In ghereta paznicului bazaia un televizor, asa ca am renuntat, am facut o poza din poarta si am plecat mai departe. Era prea cald si nu aveam puterea ca sa infrunt o conversatie inutila. Fabrica era prevazuta cu un sistem de supraveghere cu camere video, asa ca nu voiam sa insist prea mult.

Dupa ce am traversat un camp intreg, la marginea caruia se vedeau blocurile, am ajuns la o fabrica partial parasita, langa strada Valsanesti. Aici am avut noroc, turnul era asezat langa un gard, asa ca am putut sa ma strecor pana la baza lui si sa fac o poza.

E unul dintre turnurile comuniste tipice, insa cu micile variatii de rigoare. O fundatie cilindrica ce se prelungeste pana la jumatatea tubului de sustinere, un rezervor neglijent turnat in forma, cu tot felul de denivelari, colorat apoi in caramiziu prin adaugarea unui pigment in mortar.

Turnul se afla intr-o zona marcata de contraste puternice. O fabrica (foto 3) e asezata la marginea unui camp pe care pasc oi si capre, casele unui sat trimit la o lume rurala, nu la una legata de oras. Si printre ele circula autobuzul, transportand locatarii din blocurile de patru etaje plantate la marginea satului, pana la capatul unui tramvai.

La intoarcere din zona Republica am trecut pe langa turnul de pe strada Nicolae Rosu. Aveam niste poze cu el, insa fusesera facute in timpul iernii, cu un aparat mai slab.

De data asta l-am fotografiat cum trebuie, nu mi-a mai tremurat mana de frig.

In schimb am fost surprins sa observ ca rezervoarele de nisip, sau de ciment ale depozitului Lafarge nu mai erau.

M-am intors spre casa prin curtea supermarketului Cora, pe care atarnau niste semne ce spuneau ca fotografiatul este interzis in perimetrul magazinului. Eu insa voiam sa ajung la rezervoarele de apa si de combustibil din partea de est a parcarii.

Rezervoarele dotate cu pompe au luat locul turnurilor de apa, care sunt mai costisitoare de construit. Chiar si blocurile comuniste au pompe de apa sau statii de pompare ce inlocuiesc turnurile de apa, furnizand apa sub presiune.

Inainte de a ajunge in raza gheretei paznicului care le pazea, am reusit sa fotografiez si etichetele de pe doua dintre cele trei rezervoare. Al treilea se pare ca este un rezervor de combustibil.

Ultimul turn nu este din Bucuresti, ci din Timisoara. Fotografiile sunt facute de sonic, in timpul studentfest. Turnul din Str. Gheorghe Baritiu nr. 3 apare si pe situl cu monumentele istorice din din Timisoara.

Este construit intre anii 1912-1914, dupa cum spune acest site. Il puteti vedea si intr-un post mai vechi, alaturi de multe alte turnuri din tara. Se vede si din satelit.

Plzen - Cehia

2006-05-20T01:10:00.000-07:00

Castel de apa in Plzen. Data: martie 2005

Turnuri in Cehia

2006-05-19T11:55:00.000-07:00

1. Stara vodarna - Praha - Cehia

Stara vodarna (trad. vechea fabrica de apa), situata chiar langa Podul Karol este functionala si astazi si furnizeaza apa potabila in reteaua orasului vechi (Stare mesto). Cladirea ii apartine fostului presedinte ceh Vaclav Havel, care face parte dintr-o foarte bogata familie nobiliara dinCehia.

2. Manesova vodarna - Praga - Cehia

Manesova vodarna, alta statie de tratare si pompare care a functionat din secolul 16 pana in 1913. Actualmente ea adapostezte un muzeu, o sala de expozitie si doua restaurante. Turnul inalt de 41 m are particularitatea de a fi inclinat cu 60 cm fata de verticala. Pe el se vede chiar si reclama firmei care actualmente ofera apa imbuteliata - Dobra voda (trad. apa buna). Data: 13 mai 2006

3. Podolska vodarna - Praga - Cehia

Podolska vodarna, una dintre statiile noi de tratare si pompare, inaugurata in 1929. Cladirea centrala este de fapt un castel de apa. Data: 13 mai 2006

4. Vinohradska vodarna - Praga - Cehia

Vinohrady este numele cartierului prin care trec zilnic in drum spre facultate (eu stand in cartierul Zizkov). In 1882 a fost construita vodarna (in traducere directa ar fi "fabrica de apa", voda = apa), o statie de tratare si pompare a apei potabile. In 1953 intr-o cladire mai veche a vodarnei s-a deschis un muzeu al apei, dedicat istoriei retelelor de alimentare cu apa potabila si de canalizare din Praga. Dupa cum se poate observa din poza, acum un secol turnurile de apa nu erau numai functionale ci si estetice. Data: 13 mai 2006

5. Turnul castelului lui Jiri din Podebrady - Cehia

Podebrady este un mic orasel din Cehia, cu cateva zeci de mii de locuitori. Am locuit in Podebrady din septembrie 2004 pana in august 2005. Castelul a fost construit in secolul al XV-lea iar turnul a fost modificat in secolul al XIX-lea pentru a putea fi folosit si ca turn de apa. Actualmente el este utilizat si ca suport pentru antenele de radiocomunicatie in banda larga de 2.4 GHz la care am lucrat. Data: septembrie 2004

6. Termocentrala din Nymburk - Cehia

Nymburk este un oras de dimensiune medie in Cehia, situat la 60 km de Praga. Acum un an faceam naveta intre Praga si Podebrady si se intampla sa fie nevoie sa schimb trenul in Nymburk. Langa gara se afla aceasta termocentrala pe carbune si ce am observet interesant este faptul ca structura unui cos este utilizata ca suport de sprijin al unui castel de apa, asadar nu a fost nevoie sa fie ridicate doua constructii separate ci doar una multifunctionala. Data: septembrie 2004

wireframe illustration?

2006-05-13T14:54:00.001-07:00

Nu prea stiu cum sa numesc imaginea realizata probabil cu ajutorul unei structuri metalice. Ilustratie nu e, ornament este, dar intr-un mod mai special, de pictura murala nici nu poate fi vorba, desi se apropie prin faptul ca este lipita de un zid.

Oricum ar fi, infatiseaza un crampei dintr-un viitor luminos, construit cu ajutorul unei macarale, un fel de traseu instantaneu intre bloc si fabrica. O imagine a Romaniei de maine, din viitorul comunist, in care figureaza si un turn de apa.

Poate fi vazuta in Timisoara, pe cladirea colegiului tehnic Ion Mincu, ce are gimnaziu, liceu, postliceala si scoala de arte si meserii. Mersi Vlad pentru imaginea asta excelenta.

easter stuff

2006-05-03T14:15:00.000-07:00

De pasti exista si timp si bani de cheltuit, se poate calatori. In vacanta asta nu am fost foarte harnic, am parcurs drumul pana in Cehia si inapoi privind pe geam cum trec fabricile si turnurile lor fara sa fac nici o poza. Unii dintre prietenii mei au fost insa mai pe faza decat mine si mi-au trimis cateva fotografii.

1 Shade in Pitesti

Daca nu ma insel, turnul asta e asezat langa restaurantul de la kilometrul 36 de pe autostrada Bucuresti-Pitesti.

Uneori si fermele au turnul lor, fie clasicul turn farfurie-zburatoare, fie turnul in forma sferica, demontabil, din metal. Shade a gasit insa in Pitesti si un turn cu o forma noua, de care nu stiam pana acum. Un turn simplu, cilindric. Un detaliu anecdotic, in varful lui cresc niste copacei, asa cum am vazut la mai multe alte turnuri de beton.

2 Alexandru Moucha in Praga

Alexandru lucreaza in Praga la Universitatea Politehnica din Praga, la CVUT - Facultatea de Electrotehnica. Intr-o zi, plimbandu-se pe net, a gasit pagina cu turnuri si a trimis drept contributie fotografii cu un turn din Cehia, din Podebrady.

3 Vlad Nanca langa Brasov

E straniu sa vezi ca turnurile de apa, atat de diverse oriunde in alta parte, sunt atat de putin variate ca tipologie, mai ales in perioada comunista. Intr-un fel standardizarea distruge placerea oricarui cautator, care, desi se trezeste cine-stie unde, la mare departare de casa, gaseste un obiect similar cu cel din orasul in care locuieste.

Uniformitatea poate fi nascuta din ratiuni de functiune, dar este si descurajanta. In asemenea cazuri, uneori e important sa vezi care sunt diferentele infinitezimale intre asemenea obiecte, pentru a le reda individualitatea.

Turnul este identic cu cel de la gara Obor, atat ca forma cat si la nivelul capacitatii. Un singur detaliu le separa insa. Decoratia. Multe din turnurile comuniste poarta culorile unor firme, litere enorme sunt vopsite pe structura lor. Cu toate astea, imi amintesc de un turn similar, la intrarea in orasul Ploiesti, colorat in aceeasi nuanta de albastru.

4 Ana in Berlin

Fotografia de mai jos este o imagine panoramica a unui complex de turnuri de apa, dintr-un panou explicativ pentru turisti. Se numeste Prenzlauer Water Tower Complex si dupa cum spune Ana: a fost construit prin 1870 de englezi, mai intai unul, cel subtire si inalt cu cele doua mici in spate si apoi cel gros, care se cheama "Fat Hermann" si care a fost de la bun inceput conceput cu mici camere de locuit sub rezervor pentru muncitori. Si acum e locuit. Fiecare doua ferestre corespund unei camere.

Complexul are un rezervor si o statie de pompare (inca de la sfarsitul secolului 19). Prin 1913 cel subtire a fost scos din uz functionand numai celalat. In incaperile de sub turnul cel mare este locul in care nazistii isi torturau detinutii, asa cum scrie aici. Acum sunt galerii de arta dedesubt si un parc pentru copii in jur.

5 Neon in Sfantu Gheorghe

Un turn langa gara, similar cu unul din Campia Romana, diferit insa ca decoratie.

6 Mojaro in Chisinau

Iata o fotografie recenta cu turnul de apa din Chisinau, devenit si muzeu de istorie al orasului, despre care Mojaro a scris intr-un post mai vechi.

Si turnul din Albisoara mai are un post pe blog, insa fotografia era o poza de ziar. Fata de lipsa de inventivitate a seriei nesfarsite de turnuri farfurie-zburatoare facute de comunisti dupa acelasi tipar, turnul din Albisoara parca lasa din nou loc originalitatii in proiectarea de asemenea obiecte. Geometrizarea rezervorului, pilonii de sustinere lasati la vedere, ornamentul antenei si chiar si decoratia, disting turnul de la Albisoara de celelalte turnuri comuniste.

Inca un turn, de data asta de pe traseul Chisinau-Bucuresti, din halta Crasna. Un turn de cale ferata, cu decoratii ce se intind de la ancadramentele ferestrelor pana sub streasina.

7 In turn la Suveica

Nu am facut poze de Pasti, in schimb m-am suit in turn la Suveica de 1 Mai. Mi-a luat vreo zece minute ca sa ma catar in interiorul tubului de beton pe scara plina de rahat de porumbel pana in camera de sus.

Cand am ajuns acolo toti porumbeii au zburat afara, iesind prin ferestrele sparte si formand un stol care a inceput sa se invarta in jurul turnului. Camera de sus nu e chiar o sufragerie, fiind locuita de porumbei parca dintotdeauna. Un cilindru de beton cu cateva ferestre ce dau spre exterior.

In schimb lumina din interiorul turnului, sentimentul placut claustrofobic dat de incaperea mica, dar care se deschide catre un orizont foarte larg, sunt o rasplata in sine, pe care nu cred ca numai un asa-zis explorator urban, sau un maniac al arhitecturii industriale e in stare sa o inteleaga.

Sa te sui in turnuri sa iti vezi de sus orasul si semenii e un lucru pe care lumea ar trebui sa il faca mai des, mai ales ca turnul in cauza o sa fie demolat si peste el o sa se construiasca blocuri. Thx Victor for the ride.

rasnov

2006-04-23T06:59:00.000-07:00

Iata doua turnuri din Rasnov, fotografiate din varful dealului pe care se afla castelul.